Что, рыцарь, под броней ты стал скрывать?
Взгляд на восход багряного светила?
В наш мрачный век страстей и нарратива
Святыня в небесах, что шпаги рукоять.
 
Пусть по кирасе кровь течет ручьем
Среди цветов и пламени и стали!
И перстни на руке твоей блистали,
Взгляд в бесконечность в свете голубом.
 
Велик, жесток, возвышен, фанатичен!
Со знаменем под радугой  застыл,
В дыму от битвы пьян и апатичен,
 
Неужто растерял ты весь свой пыл,
Жаркое услыхав из свежей дичи,
Не то за юбкой устремившись в тыл?
 
5.01.2020.

 Оригинал:

Radu Gyr (1905-1975)
 
 Cavalerul
 
Contemplu, sub armură, cavalerul,
întors pe za cu roșii răsărituri.
În veac obscur de patimi și de mituri,
sfințea în cer și spada și mânerul.
 
Îi sângerau pe platoșa cu nituri
și crinii și blazoanele și fierul.
Îi scânteia în deget juvaerul
și-n el doi ochi cu-albastre infinituri.
 
Superb și crud, patetic și fanatic,
cu baniera sus pe curcubeie,
înfumurat, bețiv și muieratic,
 
adesea renunța la epopee
și viața-și da pentr-un cocor sălbatic
sau pentru-un zâmbet galeș de femeie.